7PECETI...7TRAMBITE...

EVENIMENTELE FINALE...

Esti pregatit pentru vremurile care vor urma???...

INGERII LUI DUMNEZEU...

Sa cautam in Sfanta Scriptura,toate informatiile cu privire la ingerii Lui Dumnezeu.Sunt doua categorii;unii buni,si altii rai(cazuti)....

In Matei 22:30  Isus arata ca “la inviere nici nu se vor insura, nici nu se vor marita, ci vor fi ca ingerii lui Dumnezeu in cer”. Din acest motiv putem deduce: numarul ingerilor ramane constant, pentru ca ingerii ascultatori nu mor. Ingerii cazuti vor suporta judecata finala cand  Dumnezeu  va termina totul cu privire la ei. Desi nu putem fi  siguri, unii cercetatori ai Bibliei estimeaza ca 1/3 ingeri s-a asociat  Satanei cand, in chip misterios, el s-a razvratit impotriva Creatorului sau. Oricum,  Epistola catre Evrei spune ca ingerii sunt o “companie nenumarata”, ostiri imense care socheaza imaginatia  noastra. O treime  din ei trebuie numarati in sute de mii, unii care acum sunt demoni disperati.
Asa cum ingerii difera de oameni in ce priveste casatoria, se mai deosebesc si sub alte aspecte importante. Nimic in Scriptura  nu spune ca ingerii trebuie  sa manance sa poata supravietui, dar Biblia arata  ca, in anumite ocazii, ingeri cu corp omenesc au mancat intr-adevar. David se refera la mana mancata  de copiii lui Israel in pustie, ca la painea ingerilor.  In Psalmul 78:25 Asaf spune :”omul a mancat hrana ingerilor.” Nu putem ignora ce i s-a intamplat lui Ilie dupa ce a castigat marea victorie fata de preotii lui  Baal, pe muntele Carmel.  Deoarece Izabela i-a  amenintat viata,  el a avut nevoie de ajutorul lui Dumnezeu, asa ca ingerul Domnului  a venit la profetul obosit,  descurajat si a pus in fata lui mancare si bautura.  Dupa ce a mancat de 2 ori, a fost trimis in calatoria sa.  Hrana pe care a mancat-o a fost suficienta ca  sa-l mentina patruzeci de zile si patruzeci de nopti ( 1 Imparati 19:5), deci  nu fara motiv unii au ajuns la concluzia ca Ilie  intr-adevar a mancat hrana ingerilor.
Cand Avaam si-a asezat  tabara in campia Mamre l-au vizitat trei ingeri, dintre care unul poate fi Domnul Isus (Geneza 18:1,2).  Aceste fiinte ceresti au mancat si au baut ce a pregatit Avraam pentru ei. La scurt timp dupa aceea, cand  Dumnezeu a decis sa distruga Sodoma si Gomora, doua fiinte ingeresti au venit  sa-l viziteze pe Lot cel cazut si familia lui.  Lot le-a facut un ospat  si din nou ei au mancat mancare, inclusiv azimi (Geneza 19).
Este interesant ca dupa invierea Sa, Isus a mancat cu ucenicii Sai. Evanghelia lui Luca spune ca ucenicii “Iau dat o bucata de peste fript si un fagure de miere. El le-a luat si a mancat inaintea lor” (Luca 24:42,43)
Ce pot sa mai adaug???...in cartea Apocalipsa vom gasii cele mai multe detalii despre rolul ingerilor.Chiar si Bisericile au cate un inger.!!!...In Apocalipsa 4/vs7-8,ne arata patru fapturi vii ...HERUVIMI...
care stau in jurul scaunului de domnie a Lui Dumnezeu,descrierea lor o veti gasii detailata in cartea Ezechiel cap;1/vs1-28...daca le transpunem (explicatiile din cap1)in zilele noastre,ajungem sa credem ca e vorba de ...Extraterestri si navele lor..

Si inca ceva;fiecare dintre noi avem un inger care vegheaza asupra noastra,''noteaza''faptele noastre(mare atentie!!!...fiinca orce cuvant va fi JUDECAT...Matei12/vs36...amin

                                             

BOTEZUL CU DUHUL SFANT...

PIMELE MANIFESTARI ALE BOTEZULUI CU DUHUL SFANT...

Este foarte uşor să urmărim manifestările botezului cu Duhul Sfânt dacă privim la evenimentul coborârii Duhului Sfânt din ziua Cincizecimii, când pentru prima dată au fost oamenii botezaţi cu Duhul Sfânt, eveniment care este descris astfel în Sfintele Scripturi:

În ziua Cincizecimii, erau toţi (ucenicii) împreună în acelaşi loc. Deodată a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei, şi s-au aşezat câte una pe fiecare din ei. Şi toţi s-au umplut cu Duhul Sfânt, şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le da Duhul să vorbească. Şi se aflau atunci în Ierusalim Iudei, oameni cucernici din toate neamurile care sunt sub cer. Când au auzit sunetul acela, mulţimea s-a adunat şi a rămas încremenită; pentru că fiecare îi auzea vorbind în limba lui. Toţi se mirau, se minunau, şi ziceau: „Toţi aceştia are vorbesc, nu sunt Galileeni? Cum dar îi auzim vorbind fiecăruia din noi în limba noastră, în care ne-am născut? Parţi, Mezi, Elamiţi, locuitori din Mesopotamia, Iudea, Capadocia, Pont, Asia, Frigia, Pamfilia; Egipt, părţile Libiei dinspre Cirena, oaspeţi din Roma, Iudei sau prozeliţi, Cretani şi Arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!” (Faptele Apostolilor 2:1-11)

Manifestările botezului cu Duhul Sfânt al ucenicilor care erau adunaţi în acelaşi loc şi despre care ne este relatat în acest pasaj au fost următoarele:

• Vâjâitul unui vânt puternic venit din cer a umplut casa unde erau ei
• Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei, şi s-au aşezat câte una pe fiecare din ei
• Ucenicii au început să vorbească în alte limbi, pe care nu le-au învăţat anterior, dar care erau cunoscute oamenilor ce au fost martorii acelui eveniment, adică erau limbi omeneşti, vorbite la acea perioadă
• Toţi ucenicii vorbeau lucrurile minunate ale lui Dumnezeu care rezultat al botezului cu Duhul Sfânt. Cred că aceasta a fost manifestarea principală.

Alte manifestări ale botezului cu Duhul Sfânt

Imediat după ce au venit oamenii şi au cerut explicaţii cu privire la cele întâmplate ucenicilor în ziua Cincizecimii, Apostolul Petru le-a răspuns celor adunaţi predicându-le despre Domnul Isus un mesaj care i-a străpuns în inimă.

După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunşi în inimă, şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli: „Fraţilor, ce să facem?” „Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh. Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri, şi pentru toţi cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru.” Şi cu multe alte cuvinte, mărturisea, îi îndemna, şi zicea: „Mântuiţi-vă din mijlocul acestui neam ticălos.” (Faptele Apostolilor 2:37-40)

Chiar dacă nu a folosit expresia „botezul cu Duhul Sfânt” este evident că oamenii au întrebat ce să facă ca să fie botezaţi cu Duhul Sfânt şi Apostolul Petru le-a spus să se pocăiască şi să fie botezaţi, ceea ce era o manifestare a acceptării mesajului lui Petru care a prezentat că Isus este Hristosul, fiul lui Dumnezeu şi că numai prin credinţă în El pot fi mântuiţi. Oamenii au primit cuvintele Apostolului Petru, s-au pocăit, au fost botezaţi şi aceasta înseamnă că au fost botezaţi şi cu Duhul Sfânt, adică au primit darul Duhului Sfânt. De altfel, Apostolul Petru le-ar mai fi pus înainte restul condiţiilor pentru a fi botezaţi cu Duhul Sfânt şi mântuiţi.
Să vedem cum descrie Cuvântul lui Dumnezeu în continuare manifestările botezului cu Duhul Sfânt la cei ce au primit propovăduirea Apostolului Petru:

Cei ce au primit propovăduirea lui, au fost botezaţi; şi în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adaus aproape trei mii de suflete. Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii, şi în rugăciuni. Fiecare era plin de frică, şi prin apostoli se făceau multe minuni şi semne. Toţi cei ce credeau, erau împreună la un loc, şi aveau toate de obşte. Îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau între toţi, după nevoile fiecăruia. Toţi împreuna erau nelipsiţi de la Templu în fiecare zi, frângeau pâinea acasă, şi luau hrana, cu bucurie şi curăţie de inimă. Ei lăudau pe Dumnezeu, şi erau plăcuţi înaintea întregului norod. Şi Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiţi. (Faptele Apostolilor 2:41-47)

După predica Apostolului Petru am văzut că celor care au fost botezaţi cu Duhul Sfânt nu li s-au repetat din nou vâjâitul de vânt, limbile de foc şi vorbirea în limbi, dar evident că a avut loc o mare transformare în viaţa lor care s-a manifestat prin următoarele:

• Stăruiau în învăţătura apostolilor, adică arătau pasiune şi disciplină în cercetarea Sfintelor Scripturi dorind să cunoască bine voia lui Dumnezeu pentru vieţilor lor. Pentru că nu aveau Sfintele Scripturi tipărite, aşa cum le avem noi azi, aceşti oameni botezaţi cu Duhul Sfânt veneau zilnic la Templu unde stăruiau în învăţătura apostolilor.
• Stăruiau în legătura frăţească şi un exemplu ne arată că împărţeau averile şi banii între ei, fără să fie siliţi să facă aceasta, ci pentru că simţeau unii cu alţii. Toţi oamenii au văzut diferenţa, pentru că cei care au fost botezaţi cu Duhul Sfânt se îngrijeau de ceilalţi copiii ai lui Dumnezeu, şi aceasta este o manifestare a botezului cu Duhul Sfânt, să te îngrijeşti de nevoile fraţilor şi surorilor tale.
• Stăruiau în frângerea pâinii, aceasta fiind un eveniment special rezervat de Domnul Isus creştinilor pentru amintirea legământului pe care L-au încheiat cu El. La frângerea pâinii, Domnul Isus ne cere să ne cercetăm cum respectăm condiţiile legământului nou pe care l-am încheiat cu El şi primii creştini, cei ce au fost botezaţi cu Duhul Sfânt, se cercetau pe sine des şi minuţios vizavi de legământul nou în care au întrat, prin credinţă în Domnul Isus.
• Stăruiau în rugăciuni, aceasta arătând o totală dependenţă de Dumnezeu şi dorinţă de intimitate cu El.
• Fiecare era plin de frică de Dumnezeu şi, foarte evident, că lucrurile sfinte şi trăirea cu Dumnezeu era cea mai mare prioritate a lor.

Manifestările umplerii cu Duhul Sfânt

Botezul cu Duhul Sfânt se întâmplă doar odată în viaţă, atunci când omul crede din toată inima în Domnul Isus, când se pocăieşte şi încheie legământ cu El. Umplerea cu Duhul Sfânt se referă la anumite situaţii din viaţa creştinului, când are nevoie de mai multă îndrăzneală, tărie, înţelepciune, etc. Dar aceasta nu înseamnă că în afara acestor situaţii creştinul trăieşte fără călăuzirea Duhului Sfânt. Un exemplu este descris în cartea capitolele 3 şi 4 din cartea Faptele Apostolilor. După ce apostolii Petru şi Ioan au vindecat pe ologul de la poarta Templului şi după ce mulţi oameni au crezut în Domnul Isus, apostolii au fost aduşi în faţa Soborului ca să dea socoteală de cele întâmplate. Ei au predicat cu o îndrăzneală neobişnuită. La urmă au fost ameninţaţi să nu mai predice în Numele Domnului Isus ca să nu fie persecutaţi.

Drept răspuns, Petru şi Ioan le-au zis: „Jude
caţi voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu; căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut şi am auzit.” I-au ameninţat din nou, şi i-au lăsat să plece, căci nu ştiau cum să-i pedepsească, din pricina norodului; fiindcă toţi slăveau pe Dumnezeu pentru cele întâmplate. Căci omul cu care se făcuse această minune de vindecare, avea mai bine de patruzeci de ani. După ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor, şi le-au istorisit tot ce le spuseseră preoţii cei mai de seamă şi bătrânii. Când au auzit ei (creştinii din biserică) aceste lucruri, şi-au ridicat glasul toţi împreună către Dumnezeu, şi au zis: „Stăpâne, Doamne, care ai făcut cerul şi pământul, marea şi tot ce este în ele! Tu ai zis prin Duhul Sfânt, prin gura părintelui nostru David, robul Tău: „Pentru ce se întărâtă neamurile, şi pentru ce cugetă noroadele lucruri deşarte? Împăraţii pământului ş-au răsculat, şi domnitorii s-au unit împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său.” În adevăr, împotriva Robului Tău celui sfânt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au însoţit în cetatea aceasta Irod şi Pilat din Pont cu Neamurile şi cu noroadele lui Israel, ca să facă tot ce hotărâse mai dinainte mâna Ta şi sfatul Tău. Şi acum, Doamne, uită-Te la ameninţările lor, dă putere robilor Tăi să vestească Cuvântul Tău cu toată îndrăzneala, şi întinde-Ţi mâna, ca să se facă tămăduiri, minuni şi semne prin Numele Robului Tău celui Sfânt, Isus.” După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunaţi; toţi s-au umplut de Duhul Sfânt, şi vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală. (Faptele Apostolilor 4:19-31)

Aici s-au umplut cu Duhul Sfânt oameni care aveau deja Duhul Sfânt, care fusese botezaţi cu Duhul Sfânt anterior, dar pe care autorităţile căutau să-i intimideze, ca să nu vestească Evanghelia. Ei s-au umplut de Duhul Sfânt tocmai ca să vestească Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală. Prin aceasta se manifestă umplerea cu Duhul Sfânt. Omul care este plin de Duhul Sfânt vesteşte Numele lui Isus cu îndrăzneală fără să se lase intimidat de vrăjmaşii Evangheliei.
Ai fost botezat cu Duhul Sfânt? Dacă nu, nu poţi fi umplut de Duhul Sfânt. Trebuie mai întâi să crezi în Domnul Isus Hristos şi să închei un legământ cu El, ca să fii născut din nou şi aşa vei fi botezat cu Duhul Sfânt care va veni să locuiască în tine. Apoi, fii totdeauna plin de Duhul Sfânt şi vesteşte Cuvântul Evangheliei cu îndrăzneală.
Puterea data de Duhul Sfant intrece orice simt,imaginatie...stiinta.Oare cum au murit martirii fara nici un sentiment de frica pe chip in timpul arderii pe rug???dinpotriva fata lor emanau stralucire ,fericire,bucurie ,realizand ca se vor intalni cu DOMNUL ISUS...acasa in cer....amin.

DUHUL SFANT....

Putin se vorbeste de Duhul Sfant in majoritatea cultelor,dar sa nu uitam ca DUMNEZEU ESTE DUH...Ioan4/vs24...Una dintre cele mai cunoscute manifestari ale Duhului Sfant s-a intamplat la botezul Domnului ISUS...luand forma (vizibila)unui porumbel alb(puritate,blandete,pace)...a doua mare manifestare (vizibila)s-a intamplat la Cincizecime...Fapte2/vs2...in chip de flacari(limbi de foc)...
Dar in cele mai multe cazuri,Duhul Sfant se manifesta INVIZIBIL...dar cu atribute de persoana.

Există multe concepţii eronate legate de identitatea Duhului Sfânt. Unii văd Duhul Sfânt ca pe o forţă mistică. Alţii înţeleg Duhul Sfânt ca pe puterea impersonală pe care Dumnezeu o pune la dispoziţia celor ce Îl urmează pe Hristos. Ce spune Biblia despre identitatea Duhului Sfânt? Pe scurt – Biblia spune că Duhul Sfânt este Dumnezeu. Biblia spune de asemenea că Duhul Sfânt este o Persoană, o Fiinţă având raţiune, emoţii şi voinţă.

Faptul că Duhul Sfânt este Dumnezeu este arătat clar în multe pasaje din Scriptură, inclusiv în Faptele Apostolilor 5:3-4. În acest verset, Petru îl confruntă pe Anania întrebându-l pe acesta de ce a minţit pe Duhul Sfânt şi spunându-i: “N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu”. Aceasta este o declaraţie fermă asupra faptului că a minţi pe Duhul Sfânt înseamnă a minţi pe Dumnezeu. De asemenea, ştim că Duhul Sfânt este Dumnezeu pentru că El are atributele sau caracteristicile lui Dumnezeu. De exemplu, faptul că Duhul Sfânt este omniprezent este arătat în Psalmul 139:7-8: “Unde mă voi duce departe de Duhul Tău, şi unde voi fugi departe de Faţa Ta? Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo.” Apoi în 1 Corinteni 2:10, vedem atributul omniscienţei Duhului Sfânt: “Nouă însă Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său. Căci Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu.”

Ştim de asemenea că Duhul Sfânt este o Persoană deoarece El are raţiune, sentimente şi voinţă. Duhul Sfânt gândeşte şi cunoaşte (1 Corinteni 2:10). Duhul Sfânt poate fi întristat (Efeseni 4:30). Duhul Sfânt mijloceşte pentru noi (Romani 8:26-27). Duhul Sfânt ia decizii conform cu voia Sa (1 Corinteni 12:7-11). Duhul Sfânt este Dumnezeu, a treia “Persoană” a Trinităţii. Fiind Dumnezeu, Duhul Sfânt poate cu adevărat să îndeplinească rolul de Mângâietor şi Călăuzitor despre care Iisus a promis că va fi (Ioan 14:16,26; 15:26).
Multi dintre noi am dori ca manifestarile Duhului sa se manifeste vizibil,dar stati linistiti si aveti credinta ca se va manifesta asupra acestui Pamant,asupra celor necredinciosi,nu prin APA....ci prin ...FOC....2Petru3/vs10
Asadar POCAITI-VA SI CREDETI EVANGHELIA DOMNULUI ISUS HRISTOS....AMIN.

EXISTA RAI ???...

Cine nu-si doreste sa ajunga in rai???...sau loc cu ''verdeata'' :))....din pacate ''calea''spre rai este si foarte usoara,si foarte grea...de ce oare???Sa incepem cu cea grea,in Biblie scrie asa;'' Intraţi pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi sunt cei ce intră pe ea.''Matei7/vs13...
Dar care sunt piedicile care ma fac sa ratez raiul Lui Dumnezeu???...Sa incepem cu ;NECREDINTA in Dumnezeu,Necredinta in Jerfa Domnului ISUS,Necredinta in Cuvantul Sau(Biblia)...Faptele tale,care sunt in ochii lui Dumnezeu PACATE...sau crezi ca in RAI stai la o cafea cu tigara in coltul gurii si asculti muzica lui Elton Jhon(homosexual)....sau a lui Fredy Mercury(homosexual)..ect.Sau vorbele tale cooll,sau injuraturile de mahala???Viata ta actuala este un PACAT.!!!..Sau ai scuza ca mergi la Biserica din Pasti la Craciun,dai niste bani la saraci si esti mantuit de popa..!!!!Eu zic sa cauti ''calea cea stranta'' e mai sigura ca cea larga.
Sa vedem si calea ADEVARATA care duce SIGUR in RAI...sa citim pasii;Ev;Marcu16/vs16....
''Cine va CREDE şi se va BOTEZA va fi MANTUIT; dar cine nu va crede va fi osândit.Deci nu e greu de facut nu???Sa CREZI(bebelusii nu au discernamant!!!,si NU POT CREDE Evanghelia)...BOTEZ(liberul albitru,NU obligat /sau botezat de altii)...trebuie sa mai adaug ca in momentul botezului faptele tale trecute ''mor'' o data cu scufundarea ta in apa,iesind ''curat''prin HARUL Lui Dumnezeu si JERFA Domnului ISUS..





Ce urmeaza???..NASTEREA DIN NOU...cum citim si in Ev.IOAN 3/vs3;'' Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se NASTE DIN NOU, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.” .

Ce inseamna???Schimbarea vietii tale,toate obiceiurile tale rele trebuie lasate,trecutul tau trebuie sa ''moara''....In Biblie vei gasi multe raspunsuri,dar nu trebuie neglijata fregventarea Bisericii...si pe cei de-o credinta cu tine...Din acest moment incepe ''calatoria spre ...Imparatia Cerurilor...amin.

Acum la final am un indemn pentru cei credinciosi,scris de Apostolul Pavel3/vs 2-8...

• Să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă, ci cumpătaţi, plini de blândeţe faţă de toţi oamenii.
• ³ Căci şi noi eram altădată fără minte, neascultători, rătăciţi, robiţi de tot felul de pofte şi de plăceri, trăind în răutate şi în pizmă, vrednici să fim urâţi şi urându-ne unii pe alţii.
• ⁴ Dar, când s-a arătat bunătatea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, şi dragostea Lui de oameni,
• ⁵ El ne-a mântuit, nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt,
• ⁶ pe care L-a vărsat din belşug peste noi, prin Isus Hristos, Mântuitorul nostru;
• ⁷ pentru ca, odată socotiţi neprihăniţi prin harul Lui, să ne facem, în nădejde, moştenitori ai vieţii veşnice.
• ⁸ Adevărat este cuvântul acesta şi vreau să spui apăsat aceste lucruri, pentru ca cei ce au crezut în Dumnezeu să caute să fie cei dintâi în fapte bune. Iată ce este bine şi de folos pentru oameni!....

Dumnezeul pacii si Fiul Sau ISUS,sa va ajute sa va duceti credinta pana la sfarsit...amin....amin...amin.

EXISTA IAD???...

Sa cautam in Sfanta Scriptura...
Cartea ISAIA ne vorbeste in capitolul14 despre caderea lui Lucifer(diavolul)care ajunge in ..IAD,spre mirarea celor de acolo.Voi posta mai jos versetele din Biblie;

• ⁹ Locuinţa morţilor se mişcă până în adâncimile ei, ca să te primească la sosire; ea trezeşte înaintea ta umbrele, pe toţi mai marii pământului, scoală de pe scaunele lor de domnie pe toţi împăraţii neamurilor.
• Ezec 32.21;
• ¹⁰ Toţi iau cuvântul ca să-ţi spună: „Şi tu ai ajuns fără putere ca noi şi tu ai ajuns ca noi!
• ¹¹ Strălucirea ta s-a coborât şi ea în Locuinţa morţilor, cu sunetul lăutelor tale; aşternut de viermi vei avea, şi viermii te vor acoperi.”
• ¹² Cum ai căzut din cer, luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor!
• Isa 34.4;
• ¹³ Tu ziceai în inima ta: „Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu, voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei,
• Mat 11.23; Dan 8.10;
• ¹⁴ mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Preaînalt.”
• Ps 48.2; Isa 47.8; 2Tes 2.4;
• ¹⁵ Dar ai fost aruncat în Locuinţa morţilor, în adâncimile mormântului!
• Mat 11.23;
• ¹⁶ Cei ce te văd se uită ţintă miraţi la tine, te privesc cu luare aminte şi zic: „Acesta este omul care făcea să se cutremure pământul şi zguduia împărăţiile,
• ¹⁷ care prefăcea lumea în pustiu, nimicea cetăţile şi nu dădea drumul prinşilor săi de război?”
• ¹⁸ Toţi împăraţii neamurilor, da, toţi, se odihnesc cu cinste, fiecare în mormântul lui.
• ¹⁹ Dar tu ai fost aruncat departe de mormântul tău, ca o ramură dispreţuită, ca o pradă luată de la nişte oameni ucişi cu lovituri de sabie şi aruncată pe pietrele unei gropi, ca un hoit călcat în picioare.
• ²⁰ Tu nu eşti unit cu ei în mormânt, căci ţi-ai nimicit ţara şi ţi-ai prăpădit poporul. Nu se va mai vorbi niciodată de neamul celor răi.
• Iov 18.19; Ps 21.10; Ps 37.28; Ps 109.13;
• ²¹ Pregătiţi măcelărirea fiilor, din pricina nelegiuirii părinţilor lor! Ca să nu se mai scoale să cucerească pământul şi să umple lumea cu cetăţi!
• Ex 20.5; Mat 23.35;
• ²² Eu Mă voi ridica împotriva lor! – zice Domnul oştirilor – şi voi şterge numele şi urma Babilonului, pe fiu şi nepot – zice Domnul.

Mai putem adauga si din Evanghelia dupa MARCU9/vs43-49,sau Apocalipsa20/vs10...Intrebarea este ;Cine vor fi cei care vor avea parte de pedeapsa vesnica???...De ce vesnica???Trupul omului este ''alcatuit''din trei parti;Duhul vostru...sufletul vostru...trupul vostru(care ajunge tarana)...explicatii in 1Tesal5/vs23...
Sa reluam ;cine vor ajunge in IAD???...tot in Biblie gasim raspuns.!!!''
Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.”Apocalipsa21/vs8....sper ca nu va gasiti printre ei,dar nu e tarziu sa va reevaluati viata,si sa va impacati cu Dumnezeu.Cereti Domnului Isus iertare pentru toate pacatele din viata voastra,cititi Biblia,botezati-va daca credeti in Jerfa Domnului ISUS...si veti fi MANTUITI...amin.
Timpul trece foarte repede,vremurile sunt tulburi,nu amanati deciziile din viata voastra...toate lucrurile de pe acest Pamant se vor sfarsi...STA SCRIS; Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură, şi pământul, cu tot ce este pe el, VA ARDE..!!!

NECAZUL CEL MARE...

Când va avea loc Răpirea Bisericii în relaţie cu Necazul cel Mare?

Răspuns: Localizarea în timp a Răpirii Bisericii în relaţie cu Necazul cel Mare reprezintă unul dintre cele mai controversate subiecte din creştinismul contemporan. Principalele 3 puncte de vedere în acest sens fac referire la Răpirea înainte de Necazul cel Mare (pre-tribulaţională), la Răpirea la mijlocul Necazului cel Mare (răpirea midtribulaţională), respectiv la Răpirea la finele Necazului cel Mare (răpirea post-tribulaţională). Un al 4-lea punct de vedere face referire la Răpirea înainte de vărsarea mâniei lui Dumnezeu peste pământ, acest punct de vedere fiind unul derivat din conceptul răpirii midtribulaţionale.

În primul rând, este important să vedem care este scopul Necazului cel Mare. Conform cu Daniel 9:27, a mai rămas cea de-a 70-a “săptămână” (7 ani) care trebuie să se împlinească. Întreaga profeţie a lui Daniel legată de cele 70 săptămâni (Daniel 9:20-27) vorbeşte despre poporul Israel. Este vorba despre o perioadă de timp în timpul căreia Dumnezeu Îşi va focaliza atenţia în mod special asupra lui Israel. A 70-a săptămână, Necazul cel Mare, trebuie să fie de asemenea o perioadă de timp în care Dumnezeu va lucra în mod specific cu Israel. Deşi aceasta nu înseamnă în mod necesar că biserica nu ar putea exista la acel moment, se pune iată întrebarea de ce ar mai fi nevoie ca biserica să fie pe pământ în acea perioadă.

Principalul verset din Sfânta Scriptură care face referire la Răpire este 1 Tesaloniceni 4:13-18. Acesta spune că toţi credincioşii în viaţă, împreună cu credincioşii deja morţi, se vor întâlni cu Domnul Iisus în cer şi vor fi cu El pentru totdeauna. Răpirea constă concret în faptul că Dumnezeu Îşi va lua pe ai Săi de pe pământ. La numai câteva versete, respectiv la 5:9, apostolul Pavel spune “Fiindcă Dumnezeu nu ne-a rânduit la mânie, ci ca să căpătăm mântuirea, prin Domnul nostru Iisus Hristos.” Apocalipsa, care se ocupă primordial cu perioada Necazului cel Mare, este un mesaj profetic despre cum Îşi va vărsa Dumnezeu mânia asupra pământului în timpul Necazului cel Mare. Ar putea să pară ilogic ca Dumnezeu să promită credincioşilor că nu vor suferi mânia Lui, apoi să îi abandoneze pe pământ în timpul Necazului cel Mare. Faptul că Dumnezeu promite să îi scoată pe credincioşi de sub mânia Lui imediat după ce le-a promis că îi va lua de pe pământ face să pară că cele două evenimente sunt legate.

Un alt pasaj biblic crucial cu privire la momentul Răpirii este dat în Apocalipsa 3:10. Aici, Hristos promite să îi elibereze pe credincioşi de “ceasul încercării” ce se va abate asupra pământului. Aceasta ar putea însemna două lucruri: (1) Hristos îi va elibera pe credincioşi din mijlocul acestor încercări, sau (2) Hristos îi va scuti pe credincioşi de aceste încercări. Ambele versiuni sunt corecte în sensul traducerii expresiei greceşti “din”. Totuşi, este important să recunoaştem că cei credincioşi vor fi feriţi de ceasul încercării. Nu doar de încercare, ci chiar de “ora” încercării. Hristos promite să îi protejeze pe credincioşii care vor experimenta aceste încercări, altfel denumite Necazul cel Mare. Scopul Necazului cel Mare, al Răpirii, înţelesul din 1 Tesaloniceni 5:9, şi interpretarea Apocalipsa 3:10 toate susţin punctul de vedere al răpirii pre-tribulaţionale. Dacă Biblia este interpretată literal şi în context, doctrina răpirii pre-tribulaţionale este cel mai bine argumentat biblic punct de vedere legat de Răpire.